Speologie

Pestera Valea Cetatii este o pestera situata la aproximativ 3 km de orasul Rasnov, pe soseaua Valea Cetatii spre Poiana Brasov. In lungime totala de cca. 168 m, pe galeria principala (între cele doua intrari), si alti peste 100 m prin galerii secundare, aceasta nu este o pestera deschisa publicului, deoarece intrarea se face anevoios. Dar cu un echipament adecvat, Pestera Valea Cetatii se poate admira în toata splendoarea ei.

Peştera Comarnic este una dintre cele mai mari peşteri din Banat şi din România. Se situează în Munţii Aninei, pe raza localităţii Iabalcea (comuna Caraşova, Caraş-Severin). Galeriile şi sălile cunoscute până în prezent totalizează o lungime de 5.229 m. Peştera are un caracter masiv, se compune din săli monumentale şi formaţiuni stalagmitice de mari dimensiuni.

Pestera Izvorul Tausoarelor este situata în Muntii Rodnei, Judetul Bistrita-Nasaud, la altitudinea de 950m. Se deschide în versantul stang al paraului Izvorul Tausoarelor, pe partea nordica a varfului Basca, în bazinul superior al raului Gersa. Face parte din complexul carstic Tausoare - Zalion (monument al naturii). Este dezvoltata în calcare eocene si prezinta o morfogeneza prin excelenta tectonica. Este cea mai adanca pestera din Romania.

Date generale

Pestera este situata In SV Muntilor Rodnei, In versantul stang al Vaii Izvorul Tausoarelor (afluent al Vaii Gersa), la o altitudine absoluta de 965 m, In apropierea Masivului Barlea.

Accesul la pestera se face din drumul Nasaud - Sangeorz Bai, din satul Rebrisoara urcand circa 26 km pe Valea Gersa. Fiind declarata Monument al Naturii, pestera este Inchisa si vizitarea ei se poate face numai cu aprobare de la Institutul de Speologie “Emil Racovita” Cluj-Napoca, In prezenta unui ghid.

Asezare-Cai de acces: Zona carstica a Vaii Seci, este situata in sectorul Sudic al Masivului Vladeasa, in bazinul superior al Vaii Stanciului (subbazinul Vaii Seci cod. 3500), afluent de stânga al Vaii Hentului.

In perioada 1976-2007 în zona Maguran-Izbandis au fost efectuate peste 120 de ture de lucru (documentate) in cadrul CSA Cluj, mobilizand peste 160 de membri, avand ca scop lucrari in diferite puncte, urmarind gasirea accesului spre sistemul Izbandis.

Pestera este situata la 3 km SV de comuna suncuius, în versantul drept al Vaii Maguran-Izbandis. Intrarea pesterii este localizata în abruptul ce se înalta deasupra izbucului cu acelasi nume, la cota de 370 m.

Peştera Ponoraş este situată pe platoul Damiş-Ponoraş, în extremitatea nordică a depresiunii de captare carstică a Ponoraşului. Peştera a fost descoperită în 1979, prin decolmatare, de către un grup de speologi amatori de la CSA-Cluj. Prin numeroase expediţii a fost explorată şi cartată, până în anul 1983, pe o lungime de 3.851 m si o denivelare de -186 m. Explorările s-au reluat în 1997, ca până în anul 2001 lungimea peşterii ajungând la 6.051 m.

Avenul din Stanu Foncii se află situat în abruptul cu acelaşi nume, în extremitatea nordică a Platoului Farcu, versantul Stâng al Văii Pietrei Negre (bazinul superior al Văii Cuţilor-Munţii Pădurea Craiului), la o altitudine de 660 m.

Accesul la peşteră se poate face din DN cluj-Oradea, pe traseul Borod-Bratca-Damiş, iar de la ieşirea din Damiş încă 5 km pe drumul spre Roşia.

7 aprilie 1957. Această dată pentru speologia românească este una decisivă. Atunci a descoperit Bagaméri Béla Peştera Vântului, peşteră care cu lungimea ei de peste 50 de km, azi este cel mai lung sistem cunoscut din România şi din Bazinul Carpatic, peşteră a cărei explorare a pus bazele mişcării speologice din România. Peştera Vântului este unică nu numai pentru lungimea ei, ci şi pentru morfologia proprie, pentru geomorfologia şi „colecţia de cristale” rară pe care o are.