Ediţiile Jocurilor Olimpice Moderne - Partea IV (editia XVI-XX)

A XVI-a ediţie a J.O.- 1956 - Melbourne, Australia O lege autohtonă interzicea cu stricteţe intrarea cailor străini pe teritoriul Australiei. Din acest motiv C.I.O. a decis ca intrecerile hipice din programul olimpic al anului 1956 să se desfăşoare in Suedia, la Stokholm. Această derogare organizatorică de la regulamentul de organizare al intrecerilor olimpice a fost singular in istoria J.O. moderne.
La intrecerile de călărie din Suedia au participat reprezentativele naţionale din 29 de ţări, in timp ce la Melbourne numărul ţărilor participante a fost de 67. Cei 3539 de sportiv dintre care 533 erau femei au fost găzduiţi in satul olimpic special amenajat, format din 841 de căsuţe. Intrecerile s-au desfăşurat pe stadionul “Melbourne Cricket Ground”, iar probele de nataţie in piscina din Olympic Park, care era marea mandrie a australienilor. In program au fost incluse 18 discipline sportive care au cuprins 151 de probe, dintre care 26 erau pentru participantele de gen feminin.
Publicul australian a participat cu destul interes la spectacolul sportiv, dar din cauza cunoştinţelor reduse despre sportul internaţional, entuziasmul lor nu s-a manifestat decat atunci cand protagoniştii concursurilor erau compatrioţi de ai lor.
In intrecerile atletice, probele de sprint au fost caştigate de atletul american Robert Morrow, demn urmaş a lui Jesse Owens. In intrecerile feminine, sovieticelor care au dominat concursul li s-au adăugat şi două sportive australience caştigătoare a probelor de alergare pe distanţe scurte.
Nataţia a fost sportul unde gazdele au monopolizat succesul, caştigand 8 titluri olimpice din 13. La gimnastică masculină ediţia australiană a prilejuit lansarea in arena a sportivilor sovietici, care au cucerit 15 medalii.
Pentru Romania episodul Melbourne este una dintre cele mai frumoase pagini de istorie olimpică. Sportivii noştri au cucerit 13 medalii dintre care 5 de aur prin: canoiştii Leon Rotman (2), Alexe Dumitru şi Ismailciuc Simion, boxerul Nicolae Linca şi Ştefan Petrescu la tir. Celelalte medalii de argint şi de bronz au fost cucerite la box, scrimă, gimnastică feminină, lupte greco-romane. In clasamentul final neoficial, ţara noastră a ocupat locul 11 intre naţiuni.
A XVII-a ediţie, 1960 - Roma, Italia Prin tot ce s-au străduit să organizeze, italienii au dorit să demonstreze că alegerea lor ca gazde a J.O. nu a fost intamplătoare. Ei au reuşit să creeze un cadru şi o atmosferă unică pentru manifestările olimpice prin desfăşurarea intrecerilor la cele 18 discipline olimpice. Valorificand la maximum frumusţea şi măreţia vechilor construcţii antice ei au organizat intreceri chiar in spaţiul oferit de aceste vestigii: Termele lui Caracalla, sau zidurile Bazilicii lui Maxenţiu. Un moment de apogeu al intrecerilor a fost cursa de maraton desfăşurată pe via Apia şi incheiată la lumina torţelor in apropierea Colisseumului, sub arcul lui Constantin.
Flacăra olimpică, aprinsă cu tot ceremonialul antic la Olimpia in Grecia, a ajuns la Roma in 24 august, iar a doua zi ea a fost dusă pe stadionul olimpic marcand deschiderea oficială a ediţiei “romane” a jocurilor.
Participarea a intrecut toate aşteptările: delegaţiile a 84 de ţări, cuprinzand aproape 6000 de sportivi şi-au disputat intaietatea la cele 150 de probe, iar rezultatele au fost şi ele pe măsură. Este greu de desemnat vreun erou al acestei ediţii. S-au stabilit 73 de recorduri olimpice şi 31 de recorduri mondiale.
Atletismul, ca de obicei a fost sportul rege al jocurilor, iar unii dintre atleţi au intrat in legendă. Printre ei: maratonistul etiopian care a alergat desculţ Bikila Abebe sau atleta numită “gazela neagră”, Wilma Rudolph care a caştigat proba da 100 m cu timpul 11,0 secunde. Ca de obicei, atleţii sovietici obţin rezultate d excepţie atat la intrecerile masculine, cat şi la cele feminine.
Romania s-a intors acasă cu un bilanţ bun: 3 medalii de aur caştigate de: Iolanda Balaş la săritura in inălţime, Dumitru Parvulescu la lupte greco-romane şi Ion Dumitrescu la tir. S-au mai cucerit o medalie de argint şi 6 medalii de bronz la atletism, box, gimnastică, lupte, scrimă şi canoe. Delegaţia formată din 109 sportivi a reuşit să se claseze pe locul 10 in clasamentul naţiunilor participante.
A XVIII-a ediţie - 1964 - Tokio, Japonia Poporul nipon s-a dovedit a fi o gazdă atentă care pe langă competiţiile sportive, a avut grijă să organizeze şi o serie de alte manifestări, mai ales culturale. Doza de inedit a acestei ediţii a fost sporită de condiţiile geografice şi climatice naturale ale Japoniei: taifunul Wilda care şi-a făcut simţită prezenţa sau mişcările seismice care au mutat locuinţele din satul olimpic.
Această ediţie a programat intreceri la 20 de discipline sportive, cele mai noi sporturi intrate in familia olimpică la această ediţie fiind voleiul şi judo-ul.
S-au intrecut 5586 de sportivi (732 de femei) din 90 de ţări. Pe drept cuvant ediţia japoneză a fost numită, ediţia recordurilor, pentru că au fost stabilite 76 de noi recorduri olimpice şi 45 de recorduri mondiale. Cei mai reprezentativi sportivi au fost americanul Don Hollander cu cele 4 medalii de aur cucerite la inot, maratonistul etiopian Bikila Abebe, dar şi romanca Iolanda Balaş care a cucerit din nou titlul olimpic, stabilind şi un nou record olimpic la săritura in inălţime. Cea de a doua medalie de aur a delegaţiei romane a fost cucerită de o atletă in varstă de numai 17 ani, Mihaela Peneş.
Bilanţul olimpic romanesc a fost unul foarte bun, cele 12 medalii (2 de aur, 4 de argint şi 6 de bronz) situand ţara noastră pe locul 12 in clasamentul general.
A XIX-a ediţie a J.O. - 1968 - Ciudad de Mexico, Mexic Incredinţarea spre organizare a intrecerilor olimpice unui oraş situat la o altitudine de 2260 de metri, a fost un act de mare curaj din partea C.I.O. Multe voci şi-au exprimat convingerea că altitudinea ridicată va constitui un impediment serios in organizarea şi buna desfăşurare a intrecerilor. Contrar părerii pesimiştilor, această ediţie s-a dovedit una in care performanţele deosebite şi recordurile au fost foarte numeroase. Mai mult chiar, unele dintre ele s-au menţinut decenii in şir.
Pentru desfăşurarea concursurilor gazdele au pregătit numeroase baze sportive moderne: un stadion pentru intrecerile de atletism cu o capacitate de 80.000 de spectatori cu pista de alergare acoperită cu nou apărutul material sintetic “tartanul”, piscina acoperită, sala de jocuri numită “Gimnaziu olimpic”, Palatul sporturilor, sala de arme, velodromul olimpic, stadionul “Azteca” pentru fotbal şi un sat olimpic construit pe "verticală".
Au participat 6626 de sportivi (768 de femei ) din 113 ţări, care au reuşit la această ediţie să doboare un număr dublu de recorduri mondiale faţă de ediţia precedentă.
La atletism, americanii s-au impus la sprint, dar alergările pe distanţa lungi au fost dominate de atleţii etiopieni şi kenieni. Probele de sărituri s-au desfăşurat in general sub auspiciile recordurilor, dar performanţa cea mai uluitoare a fost cea a lui Bob Beamon, la săritura in lungime cu 8,90 metri. Acest record va fi doborat abia după un sfert de veac. La săritura in inălţime, americanul Dick Fosbury introduce o nouă tehnică, cea cu răsturnare dorsală, care va fi cunoscută sub denumirea de "flop" şi va fi adoptată de tot mai mulţi atleţi in viitorii ani, inlocuind clasica săritură "ventrală".
Concursurile de lupte greco-romane au fost dominate de sportivii din Ungaria, Bulgaria, Germania. In probele de caiac-canoe şi canotaj, sportivii romani, unguri şi sovietici au fost printre protagonişti.
In fruntea clasamentului general s-a situat reprezentativa S.U.A. urmată de cea a U.R.S.S., Romania clasandu-se pe locul 10. Cele mai bune rezultate ale sportivilor romani au fost realizate la următoarele discipline sportive:
· atletism: medalii de aur - Lia Manoliu la aruncarea discului şi Viorica Viscopoleanu la săritura in lungime; medalii de argint - Mihaela Peneş la aruncarea suliţei şi clujeanca Ileana Silai la proba de 800 de metri;
· caiac-canoe: medalia de aur - echipajul format din Ivan Patzaichin şi Serghei Covaliov;
· box: medalie de argint- Ion Monea şi medalie de bronz - Calistrat Cuţov;
· la scrimă, caiac şi lupte greco-romane s-au obţinut de asemenea medalii de bronz.
A XX-a ediţie a J.O. - 1972- Munchen, Germania Capitala Bavariei s-a pregătit minuţios pentru acest mare eveniment sportiv. Au fost construite baze sportive noi care s-au inglobat complexului Oberwiesefeld, iar pentru că toate aceste baze se găseau aproape una de alta, ediţia müncheneză a fost numită “olimpiada distanţelor scurte”. Complexul sportiv cuprinde stadionul, palatul sporturilor, bazinul de inot, velodromul şi sala de box.
J.O s-au desfăşurat in perioada 26 august - 11 septembrie. Au fost prezenţi 7894 de sportivi (1171 de femei ) din 123 de ţări, care şi-au disputat intaietatea la 21 de discipline sportive, mai precis la 195 de probe din care 43 au fost pentru femei.
Ediţia aceasta a fost din păcate marcată şi de un eveniment care nu ar fi trebuit să aibă loc şi care a insemnat anularea oricărui spirit olimpic: atacul terorist din satul olimpic al unui comando arab indreptat impotriva sportivilor din Israel, soldat cu rezutate tragice.
Pe plan sportiv, in competiţia atletică s-a remarcat sovieticul Valeri Borzov caştigător al probelor de sprint şi atleţii din Finlanda care au caştigat alergările de semifond şi fond. La femei, atletele germane au dominat net toate probele. Luptele au adus satisfacţii sportivilor din delegaţia romană care s-a numărat printre caştigătorii medaliilor de aur alături de sportivii din U.R.S.S. şi Bulgaria. Concursurile de caiac-canoe au fost dominate de sportivii sovietici şi de cei romani. Intrecerile de scrimă s-au disputat intre polonezi, unguri, sovietici şi italieni. La gimnastică feminină toate medaliile au revenit sportivelor sovietice şi germane, dar prezenţa romancelor s-a făcut şi ea simţită. La masculin, gimnaştii japonezi care au introdus in exerciţiile lor elemente originale şi dificile, au devenit campioni olimpici. La nataţie, eroii au fost americanul Mark Spitz şi australianca Shane Gould.
Turneele de jocuri sportive au avut drept caştigători: echipa Yugoslaviei la handbal (Romania clasandu-se pe locul al III-lea, cea a U.R.S.S la baschet, reuşind să detroneze reprezentativa S.U.A. caştigătoare a tuturor ediţiilor precedente, iar la fotbal echipa Poloniei.
Romania cu delegaţia sa formată din 169 de sportivi (39 de femei) a reuşit să obţină 16 medalii şi locul 12 in clasamentul general pe naţiuni. Rezultatele de excepţie au fost realizate de : Gheorghe Berceanu şi Nicolae Martinescu la lupte şi Ivan Patzaichin la canoe, campioni olimpici. Medalii de argint au obţinut atleta Argentina Menis, canoistul Serghei Covaliov, caiacistii Atanasie Sciotnic, Roman Vartolomeu, Aurel Vernescu şi Mihai Zafiu. Medalii de bronz au fost aduse acasă de către sportivii de la caiac şi canotaj, de la lupte greco-romane şi libere, scrimă şi handbal.