Regulament Oficial Volei

CARACTERISTICILE JOCULUI

Voleiul este un joc sportiv care opune două echipe pe o suprafaţă de joc împărţită printr-un fileu în două terenuri egale. Există diferite versiuni ale acestui joc care, în funcţie de circumstanţe, oferă fiecăruia posibilitatea să se bucure de multilateralitatea lui.

Scopul jocului este de a trimite mingea pe deasupra fileului pentru a o face să cadă în terenul de joc advers şi de a o împiedica să atingă solul propriului teren. Fiecare echipă dispune de trei atingeri pentru a retrimite mingea (în plus faţă de contactul blocajului, care nu este numărat).

Mingea este pusă în joc printr-un serviciu: jucătorul la serviciu loveşte mingea pentru a o trimite adversarilor pe deasupra fileului. Faza de joc continuă până când mingea atinge solul în terenul de joc, este trimisă “afară” sau până când o echipă nu reuşeşte să o retrimită corect.

În jocul de volei, echipa care câştigă faza de joc primeşte un punct (sistemul cu punct la fiecare fază de joc câştigată). Când echipa la primire câştigă faza, ea va câştiga un punct şi dreptul de a servi, iar jucătorii acestei echipe efectuează o rotaţie, deplasându-se cu o poziţie în sensul acelor de ceasornic.

Voleiul este unul dintre cele mai populare sporturi, atat din punct de vedere competitiv cat si recreational. Este rapid, senzational, cu actiuni explozive.

In ultimii ani FIVB a facut mari eforturi sa adapteze jocul unui public modern. Textul acestor reguli a fost realizat pentru un public divers : jucatori, antrenori, arbitri, observatori sau comentatori pentru urmatoarele motive :

• intelegerea regulilor permite un joc mai bun, in acest fel antrenorii putand crea tactici si structuri mai bune ale echipei, permitand jucatorilor sa-si arate adevarata valoare ;

• intelegerea relatiilor dintre reguli permite oficialilor sa ia decizii corecte.

Aceasta introducere doreste o prezentare a voleiul in primul rand ca un sport de competie si abia in al doilea rand sa puncteze calitatile principale ale unui arbitraj de succes.

Voleiul - un sport competitiv

Competitia dezvolta resursele latente, scotand in evidenta indemanarea, spontaneitatea, creativitatea si estetica. Regulile sunt realizate pentru a permite demonstrarea acestor abilitati. Cu putine exceptii, voleiul permite tuturor jucatorilor sa actioneze atat la fileu (in atac) cat si in spatele terenului (in aparare sau la serviciu).

Daca ar mai trai William Morgan, creatorul acestui joc, l-ar putea inca recunoaste, voleiul pastrand, de-a lungul timpului, anumite elemente caracteristice. Cateva din acestea le imparte cu alte jocuri care au fileu, minge sau racheta:

• serviciu,

• rotatie (alternanta la serviciu),

• atac,

• aparare.

Voleiul este totusi unic printre jocurile la fileu prin faptul ca se insista ca mingea sa fie pastrata cat mai mult timp in aer si prin faptul ca ofera posibilitatea paselor intre membrii aceleiasi echipe inainte ca mingea sa fie returnata adversarilor.

Introducerea unui jucator specializat in aparare, Libero-ul, a marit lungimea fazelor de joc. Modificarea regulii la serviciu l-au transformat dintr-un simplu act de a pune mingea in joc intr-o arma ofensiva.

Conceptul rotatiei a fost dezvoltat pentru a permite fiecarui sportiv sa participe la joc. Regula pozitiei jucatorilor permite echipelor flexibilitate si posibilitatea dezvoltarii de tactici interesante, atat in favoarea echipei cat si pentru entuziasmul spectatorilor.

Astfel, imaginea voleiului devine din ce in ce mai buna.

Cu cat jocul evolueaza, fara indoiala ca se va schimba, va deveni mai bun, mai puternic, mai rapid.

Rolul arbitrului in cadrul acestui Regulament

Calitatea arbitrului deriva din conceptele de corectitudine si consecventa:

• sa fie corect cu fiecare participant ;

• sa fie perceput ca un om corect de catre spectatori.

Pentru a permite jucatorilor sa faca spectacol, arbitrul trebuie:

• sa fie exact in aprecierile lui ;

• sa inteleaga conceptul de baza al regulilor ;

• sa fie un organizator eficient ;

• sa permita jocului sa se desfasoare pentru a se desemna un castigator ;

• sa fie un formator de caractere folosind regulile pentru a penaliza lipsa de sportivitate si a admonesta lipsa de politete ;

• sa promoveze voleiul prin a permite elementelor spectaculoase ale jocului sa straluceasca si celor mai buni jucatori sa faca ceea ce stiu ei mai bine: sa impresioneze publicul.

In incheiere putem spune ca un bun arbitru foloseste regulile pentru a face din competitie o experienta deosebita pentru toti cei implicati.

Cei interesati ar trebui sa vada in regulile urmatoare stadiul actual de dezvoltare al unui joc minunat, tinand totusi cont ca paragrafele precedente au o importanta deosebita pentru oricare din pozitiile din care privesc voleiul (arbitru, observator, antrenor, sportiv, spectator).